În jurul adăposturilor pentru câini fără stăpân s-a format, la nivel național, o adevărată industrie care produce sume importante de bani, dar care este însoțită, în unele cazuri, de acuzații grave privind tratamentele aplicate animalelor și respectarea legii. Subiectul este de interes și pentru giurgiuveni, în condițiile în care și în județ există preocupări constante legate de gestionarea câinilor comunitari.
Un val de reacții pe rețelele sociale
Potrivit articolului publicat pe 22 februarie 2026 de „Jurnal Giurgiuvean”, în ultimele aproximativ două săptămâni tema câinilor fără stăpân din adăposturi a generat o puternică agitație pe rețelele sociale. Discuțiile vizează în special „afacerile” construite în jurul acestor adăposturi, un domeniu descris ca fiind foarte sensibil și complex.
În text se subliniază că în România funcționează atât organizații și adăposturi care respectă cadrul legal și principiile etice, cât și situații izolate în care sunt ridicate suspiciuni de nereguli sau activități ilegale.
Investigație Snoop.ro: mii de câini eutanasiați și milioane de euro din bani publici
Articolul preia concluzii dintr-o investigație recentă realizată de Snoop.ro, care susține că eutanasierea câinilor fără stăpân a devenit, la nivelul României, o activitate extinsă și profitabilă, marcată de posibile ilegalități și rele tratamente aplicate animalelor.
Conform anchetei citate:
- În ultimii trei ani au fost eutanasiați peste 33.000 de câini în cel puțin patru adăposturi private din țară.
- Firmele implicate ar fi încasat milioane de euro din bani publici pentru aceste servicii de eutanasiere.
Jurnaliștii menționează și utilizarea unor metode violente împotriva animalelor supuse eutanasierii.
Cazul adăpostului din Suraia, județul Vrancea
În articol este descris un exemplu concret: un adăpost situat în comuna Suraia, județul Vrancea, unde au fost realizate filmări în timpul procedurilor de eutanasiere.
Potrivit informațiilor prezentate:
- Au fost eutanasiați inclusiv câini sănătoși, fără stăpân.
- Procedura s-a făcut prin injecții administrate fără o anestezie corespunzătoare.
- În înregistrările video apar scene în care câinii sunt agresați fizic, târâți, loviți și injectați în zona spatelui.
Cum funcționează, în mod legal, afacerile din jurul adăposturilor
Textul precizează că majoritatea adăposturilor, în special cele municipale, se bazează pe:
- fonduri publice,
- donații,
- sponsorizări,
- adopții, inclusiv la nivel internațional.
Exportul de câini către alte state din Uniunea Europeană este permis, cu condiția respectării unor reguli stricte:
- identificare prin microcip;
- deținerea unui pașaport european pentru animal;
- vaccinare antirabică;
- controale veterinare;
- documente de transport autorizate.
Numeroase ONG-uri din România colaborează cu organizații partenere din Germania, Austria, Olanda sau Belgia, unde există o cerere ridicată pentru adopții de câini.
Suspiciuni de „adopții” care ascund comerț
De-a lungul timpului, presa și diverse anchete au semnalat o serie de posibile nereguli, reamintește articolul:
- așa-numite „adopții” în care, oficial, câinii erau dați gratuit, dar în realitate se solicitau sume mari de bani de la intermediari sau adoptatori;
- donații gestionate netransparent;
- suspiciuni privind transporturi de animale fără destinație clară;
- situații în care câinii ar fi fost mutați între mai multe adăposturi pentru a genera, repetat, finanțare din fonduri publice sau private.
Se subliniază însă că astfel de cazuri sunt punctuale, investigate de autorități sau ONG-uri de monitorizare, și nu descriu activitatea tuturor adăposturilor.
Unde ajung câinii adoptați în străinătate
Articolul precizează că, în condițiile în care procedurile legale sunt respectate, câinii plecați din România ajung:
- în familii adoptive;
- în centre de reabilitare;
- în asociații partenere din alte țări.
Printre destinațiile menționate cel mai frecvent se numără: Germania, Austria, Olanda, Belgia și Marea Britanie. În multe dintre aceste state vest-europene, adopțiile sunt descrise ca fiind mai bine finanțate și organizate decât în România.
„Bordelurile de câini”: termen șocant, dar fără dovezi de fenomen sistemic
În spațiul public apare uneori expresia „bordeluri de câini”, un termen considerat șocant de autorii articolului și care, potrivit textului, trebuie abordat cu prudență.
La nivel internațional există, conform materialului, cazuri documentate de:
- exploatare sexuală a animalelor, faptă încadrată drept infracțiune în majoritatea statelor;
- utilizarea animalelor în practici ilegale;
- rețele clandestine implicate în astfel de activități.
Sunt subliniate însă două aspecte:
- aceste fapte reprezintă infracțiuni grave, investigate de poliție și organizații pentru protecția animalelor;
- nu există dovezi că astfel de practici ar fi parte a unei activități sistemice legate de adopțiile legale de câini din România.
De multe ori, termenul este folosit mai degrabă pentru a genera panică sau pentru a descrie cazuri izolate de abuz, nu o industrie organizată și recunoscută oficial.
Probleme reale în sistemul adăposturilor
Articolul enumeră o serie de probleme considerate reale și frecvent documentate în domeniul adăposturilor pentru câini fără stăpân:
- lipsa de transparență în privința banilor în unele ONG-uri;
- supraaglomerarea adăposturilor;
- administrarea defectuoasă a fondurilor publice;
- contracte discutabile pentru capturarea și întreținerea câinilor;
- eutanasieri controversate.
Aceste aspecte sunt puse mai degrabă pe seama modului de management și a controlului financiar decât pe scenarii spectaculoase sau teorii conspiraționiste.
Pentru cititorii din Giurgiu, astfel de informații sunt relevante în contextul discuțiilor recurente despre câinii comunitari din municipiu și județ și despre modul în care sunt gestionate serviciile de capturare, adăpostire, adopție și, în unele cazuri, eutanasiere.
Ce diferențe trebuie făcute
În final, articolul accentuează necesitatea de a distinge clar între:
- adăposturi și ONG-uri care funcționează legal și se ocupă de salvarea animalelor;
- cazuri punctuale de abuz sau trafic, care trebuie investigate și sancționate;
- zvonuri sau afirmații care nu sunt susținute de dovezi.
Materialul este semnat (Jurnal) și a fost publicat în 22 februarie 2026 pe site-ul „Jurnal Giurgiuvean”.
