La Prefectura Giurgiu a avut loc marți, 27 ianuarie 2026, o întâlnire dedicată stadiului implementării strategiei de incluziune a romilor la nivelul județului. Printre temele principale: un program informatic pentru evidența copiilor de etnie romă și pașii concreți pentru introducerea limbii romani în școlile giurgiuvene. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Strategia de incluziune a romilor în Giurgiu, în plină derulare

Întâlnire de lucru la Prefectură

Marți, 27 ianuarie 2026, membrii Grupului de Lucru Mixt pentru Romi al județului Giurgiu s-au reunit la sediul Prefecturii. Scopul principal a fost analizarea modului în care este pusă în aplicare, la nivelul județului, Strategia Guvernului României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022–2027. Ședința a fost condusă de prefectul județului, Ion Ghimpețeanu. (jurnalgiurgiuvean.ro)

Un punct important pe agendă a fost verificarea progresului unui program informatic dedicat evidenței copiilor de etnie romă din județ, instrument considerat esențial pentru politici publice corecte în educație și servicii sociale. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Limba romani, mai aproape de școlile din Giurgiu

Procedură avizată, termene clare

Autoritățile au anunțat că există deja aviz pentru introducerea limbii romani ca disciplină de studiu în școlile din județ pentru copiii de etnie romă. Formarea claselor se va face pe baza cererilor depuse de părinți, într-un calendar în două etape:

  • prima etapă – până la 2 februarie 2026;
  • a doua etapă – în luna august 2026. (jurnalgiurgiuvean.ro)

Pentru a putea funcționa o clasă cu predare în limba romani este necesar un număr minim de 10 elevi înscriși, au explicat reprezentanții prezenți la ședință. (jurnalgiurgiuvean.ro)

Rețineri din partea părinților și lipsă de profesori

Reprezentanți ai comunităților de romi din județ au semnalat că unii părinți privesc cu rezervă aceste cursuri. Printre motive se numără faptul că elevii ar rămâne o oră în plus la școală, dar și teama ca cei mici să nu fie etichetați sau discriminați. (jurnalgiurgiuvean.ro)

În același timp, a fost adusă în discuție lipsa cadrelor didactice care pot preda limba romani ca limbă maternă, cu o mențiune specială pentru școala din comuna Clejani, unde această problemă este acută. Prefectul a reamintit că orele din planul-cadru, inclusiv cele destinate limbii materne, sunt ore obligatorii și plătite, repartizate conform metodologiei naționale de mișcare a personalului didactic. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Măsuri pentru educația elevilor romi

Locuri suplimentare la liceu

Pentru anul școlar 2026–2027 sunt prevăzute, la nivelul claselor a IX-a, două locuri dedicate elevilor de etnie romă, peste numărul maxim de elevi admis pe clasă, repartizate în funcție de profil și specializare. Măsura urmărește să sprijine accesul la liceu al tinerilor romi din județ. (jurnalgiurgiuvean.ro)

Rezolvarea situațiilor fără acte de identitate

Reprezentanții comunităților au atras atenția că ar mai putea exista câțiva elevi fără documente de identitate. S-a stabilit ca aceste cazuri să fie soluționate cel târziu până la finalul lunii ianuarie 2026, cu sprijinul Direcției de Evidență a Persoanelor din județul Giurgiu, astfel încât copiii să nu fie împiedicați să frecventeze școala. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Situația mediatorilor sanitari și a centrelor pentru persoane vulnerabile

Mediatori sanitari insuficienți

În prezent, la nivelul județului Giurgiu există prevăzute 10 posturi de mediatori sanitari, însă doar 8 sunt ocupate, două posturi fiind vacante. Pentru ca aceste funcții să poată fi ocupate, prefectul a recomandat elaborarea unor memorii oficiale către instituțiile competente, astfel încât comunitățile cu numeroși locuitori de etnie romă să beneficieze de sprijin medical și social adecvat. (jurnalgiurgiuvean.ro)

Centre pentru persoane vulnerabile, cu termen de funcționare

O altă veste importantă pentru județ este că cele 5 centre destinate persoanelor vulnerabile de etnie romă – din Giurgiu, Frătești, Vărăști, Clejani și Ghimpați – au termen de a deveni funcționale până la 15 aprilie 2026. Aceste centre ar urma să ofere servicii sociale, consiliere și sprijin persoanelor aflate în situații dificile. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Unde sunt cele mai mari comunități de romi în județ

În cadrul ședinței au fost amintite principalele localități din Giurgiu unde trăiesc comunități importante de romi: Clejani, Vedea, Frătești, Herăști, Vărăști, Găujani, Băneasa, Bolintin-Deal, Bolintin-Vale, Slobozia, Singureni și Comana. Aceste localități se află în centrul eforturilor de implementare a strategiei de incluziune, de la educație și sănătate până la servicii sociale. (jurnalgiurgiuvean.ro)


Concluzie

Întâlnirea de la Prefectura Giurgiu arată că Strategia 2022–2027 pentru incluziunea romilor nu rămâne doar pe hârtie, ci generează pași concreți: digitalizarea evidenței copiilor, extinderea studiului limbii romani, locuri speciale la liceu, consolidarea serviciilor sociale și sanitare.

Pentru comunitățile din județ, următoarele luni vor fi importante: se decid clasele de romani, se ocupă posturile de mediatori și se deschid centrele pentru persoanele vulnerabile – toate cu impact direct „azi în Giurgiu” asupra copiilor și familiilor de etnie romă.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andrei C. Dumitru

Andrei C. Dumitru este un jurnalist local cu peste 15 ani de experiență în presa din sudul României, pasionat de tot ceea ce ține de viața comunității giurgiuvene. Cu un stil direct și documentat, Andrei urmărește zilnic subiectele care contează: administrație, infrastructură, mediu, siguranța orașului și poveștile oamenilor obișnuiți. Crede în transparență, în puterea informației corecte și în rolul presei locale de a conecta cetățenii cu realitatea orașului lor. În echipa „Azi în Giurgiu”, Andrei aduce seriozitate, echilibru și o perspectivă matură asupra fiecărei știri.