Premierul Ilie Bolojan afirmă că își dorește ca schimbările pregătite pentru pensiile magistraților să devină model pentru toate categoriile de români care beneficiază de pensii speciale, cu scopul de a corecta pensionările la vârste foarte mici și indemnizațiile foarte mari.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că își exprimă speranța ca proiectul de lege privind pensiile magistraților să fie declarat constituțional.
El a explicat că procesul de adoptare a actului normativ ar fi putut fi mai rapid dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar fi fost emis mai devreme.
Bolojan a arătat că, în parcursul unor astfel de proceduri, o parte dintre etape țin de Guvern, însă există și aspecte care nu depind nici de Executiv, nici de un ministru. El a subliniat că o măsură poate fi contestată, iar în aceste situații depinzi de instanțele de judecată, de Curtea Constituțională, de termenele fixate și de interpretările date de acestea.
Premierul a accentuat importanța timpului în acest proces, deoarece de respectarea anumitor termene depind fonduri europene blocate. El a menționat că este vorba de o sumă considerată „destul de importantă”, reținută dintr-o cerere de plată mai veche.
„Pensionarea la 48–50 de ani și pensia cât ultimul salariu nu sunt în regulă”
Ilie Bolojan a susținut că problema de fond trebuie rezolvată, argumentând că o ieșire la pensie la 48–50 de ani, însoțită de o pensie egală cu ultimul salariu, nu poate fi considerată normală.
Premierul a precizat că își dorește ca proiectul de lege privind pensiile magistraților să treacă de controlul de constituționalitate, astfel încât:
- vârsta de pensionare pentru magistrați să fie „normală”, adică 65 de ani;
- pensia să fie „rezonabilă”.
Extinderea regulilor și la alte categorii cu pensii speciale
Bolojan a declarat că regulile propuse pentru magistrați ar trebui aplicate și altor categorii care beneficiază de sisteme de pensionare considerate „anormale”.
El a subliniat că, indiferent de partidul aflat la guvernare, este necesară intervenția și pentru celelalte categorii profesionale cu regim special de pensii.
Premierul a arătat că, pentru multe astfel de categorii, în prezent:
- pensia pornește de la 65% din venitul brut,
- iar, prin diferite mecanisme, ajunge aproape de 100%,
situație care, în opinia sa, impune o „corectare”, după modelul aplicat magistraților. Bolojan a adăugat că aceste modificări ar trebui realizate „cât mai repede”, menționând ca orizont de timp anul viitor.
Relația cu Comisia Europeană și termenul de 28 noiembrie
Întrebat dacă se așteaptă la o atitudine mai îngăduitoare din partea Uniunii Europene, având în vedere că data de 28 noiembrie reprezintă termenul limită legat de acest jalon, premierul a făcut trimitere la episoade recente în relația cu instituțiile europene.
El a amintit că, în luna iulie, România a evitat suspendarea fondurilor europene și că, în această lună, țara a fost scoasă din procedura de deficit excesiv. În această ordine de idei, Bolojan a precizat că aceste evoluții arată că Executivul de la București a dat dovadă de bună credință, atât prin modul de acțiune, cât și prin măsurile adoptate.
Premierul și-a exprimat speranța că, în ceea ce privește proiectul privind pensiile magistraților, care urmează să fie demarat „mâine”, România se va afla în situația de a respecta jalonul stabilit.
Rolul CSM și posibilitatea asumării răspunderii de către Guvern
Consiliul Superior al Magistraturii a acordat, joi, un aviz negativ proiectului ce vizează pensiile magistraților.
Acest aviz are însă caracter consultativ, astfel că Guvernul își poate asuma răspunderea pentru adoptarea actului normativ, dacă decide să meargă mai departe pe această cale.
Ce înseamnă aceste discuții pentru giurgiuveni
Pentru locuitorii din Giurgiu – fie că vorbim despre magistrați, alte categorii profesionale cu pensii speciale sau contribuabili obișnuiți – dezbaterea are efecte directe:
- se discută modificarea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani;
- se urmărește ca pensiile speciale să nu mai ajungă la nivelul ultimului salariu;
- se anunță intenția de a extinde aceste reguli și la alte grupuri cu pensii de serviciu.
În plus, legătura dintre reforma pensiilor speciale și accesarea fondurilor europene înseamnă că deciziile luate la București pot influența, indirect, finanțările și proiectele care ajung și în județul Giurgiu.
Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Jurnal Giurgiuvean (surse: Știri pe Surse).
