Un episod al emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, filmat cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, nu a ajuns niciodată pe post, iar televiziunea Kanal D și-a anunțat despărțirea de realizatoare la scurt timp după. În timp ce înregistrarea circulă online sub forma unui transcript, Banca Națională a României susține că totul este, de fapt, un deepfake.
Episodul filmat cu Mugur Isărescu care nu a fost difuzat
Interviul din 28 ianuarie 2026
Articolul descrie un episod al emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, filmat pe 28 ianuarie 2026, avându-l ca invitat pe Mugur Isărescu, guvernator al BNR de 35 de ani. În material sunt menționate veniturile acestuia: un salariu de 85.238 lei pe lună și o pensie de 26.841 lei.
Potrivit textului, episodul nu a fost difuzat niciodată la Kanal D, deși emisiunea era deja cunoscută publicului.
Televiziunea a anunțat „plecarea” lui Denise Rifai pe 3 februarie 2026, iar autorii articolului susțin că au obținut înregistrarea integrală, publicând sub formă de transcript conținutul interviului.
Întrebările sensibile adresate guvernatorului BNR
Discuții despre venituri, CNSAS și cheltuieli ale BNR
În prima parte a interviului, descrisă ca „Întrebări clasice” (minutele 0–38), sunt redate mai multe pasaje:
- O întrebare privind cei 35 de ani de mandat la conducerea BNR, la care Mugur Isărescu răspunde invocând avantajul „continuității” și comparând cu alte bănci centrale, unde ar exista schimbări frecvente și instabilitate.
- O altă întrebare vizează veniturile sale — aproximativ 85.000 de lei salariu lunar, la care se adaugă pensia de 26.841 lei și indemnizația de la Academia Română — raportate la salariul mediu al unui român de 900 de euro, de circa 25 de ori mai mic. Guvernatorul răspunde că salariile din sistemul bancar central sunt comparabile cu cele din alte bănci centrale europene.
- Un alt moment amintește acuzațiile CNSAS privind o presupusă colaborare cu Securitatea, cu numele de cod „MANOLE”. Mugur Isărescu spune că a câștigat procesul la Curtea Constituțională și consideră chestiunea închisă.
- Este menționată și o întrebare referitoare la cheltuielile BNR cu cantina angajaților — 14 milioane de lei pe an, inclusiv fructe de mare și carne de vită premium — în contrast cu situația pensionarilor. Răspunsul redat în articol începe cu formularea că ar fi o „simplificare” și face trimitere la modul de funcționare al instituțiilor de nivel național.
Minutul 47: momentul de cotitură în interviu
Întrebarea despre o presupusă platformă de tranzacționare AI
Articolul indică faptul că, la minutul 47 al emisiunii, la întrebarea cu numărul 27, atmosfera se schimbă radical. În această fază, prezentată ca „Ruptura” (Întrebările #27–31), jurnalista îi adresează lui Mugur Isărescu întrebări despre:
- existența, în interiorul BNR, a unei platforme de tranzacționare automată bazate pe inteligență artificială, inaccesibilă publicului, care ar genera „zeci de procente profit lunar”;
- reacția guvernatorului, descris ca vizibil surprins, care întreabă de unde are ea această informație.
În continuare, se notează că Mugur Isărescu vorbește, în termeni generali, despre faptul că, în sistemele financiare moderne, există multe instrumente sofisticate și că algoritmii de inteligență artificială sunt folosiți de băncile centrale precum Fed, BCE sau Bank of England, afirmând că nu este un secret că BNR utilizează tehnologie de ultimă generație. Totuși, el declară că nu poate furniza denumiri de instrumente interne, subliniind că nu a confirmat existența platformei invocate.
Referirea la „Cresta Luxoria” și acuzațiile din documentul invocat
La întrebarea cu numărul 29, transcriptul reprodus în articol consemnează că:
- jurnalista invocă un „document intern BNR” în care ar apărea numele unei platforme numite „Cresta Luxoria” (explicată în paranteză ca sens aproximativ „creasta luxului” sau „vârful luxos”, din latină/italiană);
- platforma este descrisă ca un sistem AI de tranzacționare automată pentru cripto și forex, cu un procent de 70–85% tranzacții profitabile și un depozit minim de 1.150 de lei;
- în document ar fi menționat că acest instrument a generat milioane de lei profit pentru un grup restrâns de beneficiari din conducerea BNR și din anumite bănci comerciale.
Reacția atribuită lui Mugur Isărescu este una tensionată: se arată agitat, se ridică parțial de pe scaun și întreabă de unde provine documentul, susținând că este clasificat și că privește securitatea financiară a statului.
În schimb, jurnalista contrapune ideea „securității financiare” cu faptul că 19 milioane de români ar munci pe salariul minim, punând în discuție accesul inegal la astfel de instrumente.
Finalul interviului: guvernatorul părăsește platoul
Întrebarea #31 și gestul fără precedent
În transcriptul prezentat, momentul-cheie apare la întrebarea cu numărul 31, când Denise Rifai formulează o întrebare considerată „simplă și directă”: dacă un român obișnuit, cu suma de 1.150 de lei, poate folosi platforma „Cresta Luxoria”, cerând un răspuns cu „da” sau „nu”.
Potrivit articolului:
- Mugur Isărescu se ridică în picioare, își scoate microfonul și declară că emisiunea s-a terminat, acuzând depășirea tuturor limitelor;
- jurnalista încearcă să continue, invocând dreptul telespectatorilor la informație;
- guvernatorul ar smulge microfonul, l-ar arunca pe masă și ar amenința cu intervenția avocaților BNR, afirmând că nimic din ceea ce s-a filmat nu va fi difuzat;
- textul precizează că, în 35 de ani de carieră, Mugur Isărescu nu părăsise niciodată un interviu până la acest moment.
În finalul secvenței, este redată o intervenție a Denisei Rifai, aflată în fața camerei, în timp ce guvernatorul părăsește platoul, în care acesta este descris drept „un moment fără precedent” în istoria emisiunii „40 de întrebări”.
Ce s-ar fi întâmplat după filmarea interviului
Ruptura cu Kanal D și refuzul de a semna un acord de confidențialitate
Articolul vorbește despre consecințele filmării:
- se menționează că, în decurs de 48 de ore, situația ar fi fost considerată „pericol pentru stabilitatea financiară a României” (formulare redată în text la rubrica „Consecințele”);
- este precizat că Denise Rifai ar fi refuzat să semneze un acord de confidențialitate, fiind citată cu afirmația: „Am intrat în acest studio ca jurnalistă. Nu voi ieși ca o complice.”
Ulterior, pe 3 februarie 2026, Kanal D a anunțat oficial „plecarea” jurnalistei.
Articolul notează, de asemenea, că după părăsirea Kanal D, Denise Rifai a semnat un contract cu postul de televiziune Antena 1.
Reacția BNR: comunicat despre deepfake și avertisment privind platformele de investiții
Banca Națională neagă realitatea interviului
În a doua parte a textului este prezentată poziția BNR, citându-se informații preluate „conform Mediafax”.
Potrivit comunicării BNR, în ultimele zile ar fi apărut online postări de tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Mugur Isărescu. În aceste materiale:
- este clonat atât website-ul, cât și pagina dintr-o rețea de socializare a unei publicații cunoscute;
- este prezentat „un fals transcript” al unei presupuse participări a guvernatorului la un interviu în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
BNR afirmă că aceste materiale sunt folosite pentru a convinge publicul să investească pe un site care se prezintă drept platformă de tranzacționare automatizată.
În comunicat, BNR:
- reiterează că nu formulează recomandări sau propuneri de investiții;
- precizează că toate comunicările oficiale online au loc exclusiv prin site-urile bnr.ro și prin conturile oficiale ale instituției de pe platformele LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube.
Articolul subliniază și „ironia” situației: în 2024, BNR ar fi emis două avertismente oficiale privind videoclipuri deepfake în care Mugur Isărescu „promova platforme de investiții frauduloase”, iar acum banca solicită ștergerea unor conținuturi în condițiile în care, de această dată, întrebările ar fi reale, conform autorilor textului.
Detalii de interes și pentru publicul din Giurgiu
Pentru cititorii din Giurgiu, tema are relevanță directă, fiind vorba despre:
- modul în care sunt gestionate resursele unei instituții-cheie precum Banca Națională a României;
- dezbaterea despre transparență, venituri în sistemul public și accesul cetățenilor la informații financiare;
- riscul de a fi atrași în investiții online prin intermediul unor materiale deepfake care imită publicații serioase și emisiuni cunoscute.
În condițiile în care astfel de campanii se adresează adesea publicului larg, inclusiv locuitorilor din județ și municipiu, mesajul transmis de BNR privind prudența în fața ofertelor financiare promovate agresiv online este unul relevant și pentru giurgiuveni.
Sursele menționate în articol
La final, textul precizează că informațiile au fost preluate din Infobrașov.net și Mediafax, iar ilustrația foto este o captură din emisia Kanal D.
