România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar mai mic decât cel planificat inițial, iar acest lucru arată că țara poate avea disciplină în cheltuirea banului public, susține senatoarea PNL Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe din Senat. Evaluarea ei este importantă și pentru locuitorii județului Giurgiu, în condițiile în care orice decizie la nivel central influențează pensiile, salariile, investițiile și proiectele locale.

Cât a fost, de fapt, deficitul bugetar în 2025

Potrivit datelor prezentate de Gabriela Horga, România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB cât era prevăzut în bugetul inițial. Diferența de aproximativ 0,7 puncte procentuale înseamnă, în practică, împrumuturi ceva mai mici decât cele prognozate pentru acoperirea cheltuielilor statului.

Senatoarea subliniază că aceste rezultate au fost obținute în condițiile unui buget pentru 2025 gândit de fosta guvernare, buget pe care îl consideră nerealist, bazat pe venituri supraestimate și cheltuieli subevaluate.

Rolul Guvernului condus de Ilie Bolojan

Gabriela Horga leagă reducerea deficitului de schimbarea de la vârful Guvernului în cursul anului trecut. Ea amintește că Ilie Bolojan a preluat funcția de prim-ministru abia în a doua parte a anului 2025, când deficitul ajunsese deja la circa 70 de miliarde de lei, peste nivelul din 2024.

În acest context, senatoarea afirmă că noul Executiv ar fi reușit să stabilizeze cheltuielile publice și să îmbunătățească încasările statului, astfel încât, la final de an, deficitul să fie mai mic decât cel asumat inițial.

Pentru un județ precum Giurgiu, unde bugetele locale depind în mare măsură de alocările naționale și de accesul la fonduri europene, o ușoară corecție în bine a deficitului poate conta pe termen mediu: statul are mai mult spațiu pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură, modernizări de școli, drumuri sau rețele de utilități.

Ce cheltuieli au fost acoperite

Un aspect important semnalat de Gabriela Horga este că reducerea deficitului nu ar fi fost obținută prin blocarea plăților esențiale. Ea spune că au fost acoperite integral:

• pensiile și salariile majorate în 2024;
• un volum ridicat de investiții publice;
• cofinanțarea proiectelor europene, inclusiv prin PNRR și fondurile de coeziune;
• decontarea concediilor medicale restante către angajatori;
• cheltuieli de apărare;
• plăți restante pentru proiectele de investiții prin programul „Anghel Saligny”, precum și continuarea proiectelor Companiei Naționale de Investiții.

Pentru comunitățile locale, inclusiv pentru cele din județul Giurgiu, programe precum „Anghel Saligny” sau investițiile derulate prin CNI sunt surse importante pentru modernizarea drumurilor comunale, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau reabilitarea clădirilor publice. Menținerea finanțărilor în aceste programe este, așadar, esențială pentru continuarea lucrărilor deja începute.

Dispută politică pe tema datelor bugetare

Mesajul senatoarei PNL vine însă într-un context politic tensionat. Gabriela Horga îl acuză pe Adrian Câciu, fost ministru PSD al Finanțelor, că ar prezenta în spațiul public informații denaturate despre situația bugetară, pentru a justifica deciziile luate în perioada 2023–2025.

De cealaltă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis recent că membrii actualului Guvern nu ar trebui să își atribuie merite pentru un deficit mai mic decât cel negociat cu Comisia Europeană, dacă aceasta s-a obținut prin tăieri de investiții și creșteri de taxe.

Disputa arată că datele financiare ale statului devin un teren important de confruntare politică, iar modul în care este explicată situația bugetului influențează și percepția publică – inclusiv a contribuabililor și întreprinderilor din Giurgiu.

Ce înseamnă pentru cetățeni și pentru Giurgiu

Dincolo de limbajul tehnic, mesajul transmis de Gabriela Horga se rezumă la ideea că România poate controla deficitul bugetar fără a opri plățile importante și fără a sacrifica investițiile. Dacă această direcție se confirmă și în 2026, efectele se pot vedea inclusiv la nivel local:

• continuitate în finanțarea proiectelor cu bani europeni sau naționali;
• mai puține presiuni pentru împrumuturi scumpe la nivel de stat, ceea ce poate stabiliza costurile economiei în ansamblu;
• un grad mai mare de predictibilitate pentru administrațiile locale din județul Giurgiu, care își construiesc bugetele în funcție de transferurile de la bugetul central.

Rămâne însă de văzut cum vor evalua instituțiile europene parcursul României în privința deficitului și ce condiții vor fi impuse în continuare. Pentru moment, mesajul venit din zona Comisiei de buget-finanțe din Senat este că drumul spre o disciplină bugetară mai strictă este posibil, chiar dacă nu lipsit de măsuri nepopulare.