Coșul de fum al CET Giurgiu dispare pentru parc fotovoltaic

O Demolare Tehnică și Semnificația unui Vestigiu Industrial
Demolarea coșului, ce are o înălțime de aproximativ 146 de metri – adică de trei ori cât blocul Romarta din centrul orașului – se dovedește a fi o sarcină complicată, necesitând cunoștințe tehnice avansate și o supraveghere atentă. Această structură a fost ultimul vestigiu fizic rămas al fostei platforme industriale, o construcție masivă ce a dominat peisajul orașului timp de zeci de ani.
Fosta CET, care a devenit operațională în 1984, a avut un rol crucial în furnizarea energiei termice sub formă de abur și apă caldă pentru diverse industrii locale, precum cea chimică, textilă și alimentară. În plus, a asigurat căldură pentru sistemele centralizate ale blocurilor de locuințe și instituțiilor din oraș. Anii '80 au fost caracterizati printr-o activitate intensă a centralei, însă, odată cu declinul industrial din anii '90, importanța CET-ului a scăzut semnificativ, ceea ce a dus la dezafectarea aproape totală a platformei. Clădirea în care se desfășurau activitățile administrative, turnul de răcire și alte structuri au fost eliminate deja în anii anteriori.
Amintiri și Perspective pentru Viitor
Decizia de a demola acest simbol a suscitat un val de nostalgie în comunitatea din Giurgiu. Multora li se pare că ar fi fost posibil să păstreze structura ca un element reprezentativ al orașului, mai ales datorită dimensiunilor relativ reduse în comparație cu întregul teren. Pentru cei veniți dinspre Bulgaria, coșul de fum a devenit, de-a lungul timpului, un semn distinctiv vizual al municipiului. Totuși, necesitatea de a elibera terenul pentru dezvoltarea de noi proiecte a dus la decizia de demolare.
În locul fostei platforme industriale, se preconizează o schimbare majoră, axată pe energie verde și revitalizare economică. Un parc fotovoltaic este în curs de dezvoltare, reprezentând tranziția zonei de la o industrie tradițională către surse de energie regenerabilă.
Un exemplu grăitor de reconversie ecologică în Giurgiu este parcul fotovoltaic construit de Simtel Team, inaugurat în trimestrul IV al anului 2025. Acesta este cel mai impunător proiect de acest gen din România realizat pe un teren degradat, având o capacitate instalată de 52 MWp și o producție anuală estimată de 73 GWh. Parcul, ce se întinde pe peste 83 de hectare și include un lac de 16 hectare, a fost complet reabilitat, contribuind la restabilirea ecosistemelor locale și la reducerea emisiilor de CO2 cu mai mult de 20.000 de tone pe an. Energia generată aici susține consumul a peste 27.000 de gospodării.
O Nouă Fabrica de Hârtie și Impactul Economic
Aproape de această zonă în transformare, va fi ridicată viitoarea fabrică de hârtie a antreprenorului Vladimir Cohn. Această investiție, estimată la aproximativ 75 de milioane de euro, face parte din compania Super Kraft Paper SRL, creată în 2024 special pentru acest proiect. Fabrica este proiectată pentru a produce hârtie kraft specială, destinată înlocuirii pungilor de plastic în comerțul cu amănuntul și online, la scară europeană.
Cu o capacitate de producție anuală de 120.000-130.000 de tone, utilizând ca materie primă maculatură, noua unitate va genera inițial 100 de locuri de muncă, cu posibilități de extindere până la 200 de angajați calificați, inclusiv specialiști IT, ingineri mecanici, energeticieni și operatori. Chiar dacă inițial se preconiza deschiderea fabricii în noiembrie 2025, întârzierile birocratice au mutat termenul estimat pentru luna iulie 2026. Această investiție se dovedește a fi cea mai semnificativă inițiativă industrială din Giurgiu în ultimele trei decenii, având un impact potent asupra schimbării imaginii economice a zonei și asupra consolidării economiei locale.
De reținut
Demolarea coșului CET, deși o măsură necesară pentru modernizare, lasă un sentiment de tristețe printre mulți locuitori ai orașului care își amintesc de o perioadă de prosperitate industrială. Este o frustrantă realitate să observi dispariția reperelor vechi, fără a avea întotdeauna apreciarea meritelor lor istorice. Totuși, inițiative precum parcul fotovoltaic și fabrica de hârtie a lui Vladimir Cohn arată o direcție clară spre o economie mai ecologică și spre noi locuri de muncă, esențiale pentru viitorul orașului. Un sfat util pentru cetățeni ar fi să rămână informați în legătură cu anunțurile primăriei și ale investitorilor locali referitoare la oportunitățile de angajare în aceste domenii emergente, deoarece acestea pot oferi o şansă de recalificare și integrare pe o piață a muncii aflată în continuă schimbare.










