Guvernul a început consultările cu reprezentanții administrațiilor locale privind modul în care vor fi finanțate primăriile în 2026. Una dintre ideile principale discutate: impozitul pe venit ar urma să rămână integral la nivel local, în timp ce sumele de echilibrare din TVA ar putea fi ajustate.

Întâlnirea de la Guvern: ce s‑a discutat

Cine a participat și când au început consultările

Potrivit informațiilor făcute publice de Executiv și de oficiali guvernamentali, miercuri, 21 ianuarie 2026, la Palatul Victoria a avut loc o primă rundă de discuții între Guvern și reprezentanți ai autorităților locale – asociații de municipii, orașe și comune.

Scopul întâlnirii a fost clar: stabilirea principiilor după care vor fi împărțiți banii către bugetele locale în 2026, în special din două surse majore:

• impozitul pe venit;
• cota din TVA folosită pentru echilibrarea bugetelor locale.

Ideea principală: impozitul pe venit rămâne la local

Din semnalele transmise după discuții, atât de Guvern, cât și de vicepremierul Tánczos Barna, rezultă că există un acord de principiu ca impozitul pe venit să rămână în continuare în proporție de 100% la autoritățile locale.

Cu alte cuvinte, sumele colectate din impozitul pe venit de la persoanele fizice ar continua să constituie o sursă directă și stabilă pentru bugetele primăriilor, fără a fi realocate către bugetul de stat.

Ce se schimbă la banii din TVA

Echilibrare mai mică de la bugetul de stat

În paralel, Guvernul ia în calcul reducerea treptată a sumelor din TVA folosite pentru echilibrarea bugetelor locale.

În ultimii ani, sistemul a funcționat astfel:

• impozitul pe venit rămânea în proporție ridicată la local;
• o parte din TVA era redistribuită de la bugetul de stat către primării pentru a echilibra diferențele dintre localități mai bogate și cele mai sărace.

Analizele recente ale Ministerului Finanțelor arată că noul mecanism de echilibrare, bazat pe un fond de solidaritate la nivel național, a permis:

• creșterea veniturilor locale din impozitul pe venit;
• scăderea presiunii pe bugetul de stat, care a economisit peste 2 miliarde de lei din TVA folosit anterior pentru echilibrare.

Pe această bază, Guvernul vrea să continue modelul în 2026, dar cu ajustări care să reducă treptat dependența de banii de la centru.

Simulări financiare înainte de decizia finală

Ministerul Finanțelor va realiza în următoarea perioadă simulări pe mai multe scenarii de:

• împărțire a impozitului pe venit;
• niveluri diferite de alocare din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

Aceste simulări vor sta la baza unei noi runde de discuții cu structurile asociative ale autorităților locale, înainte ca principiile să fie introduse în proiectul legii bugetului de stat pentru 2026.

Ce înseamnă pentru Giurgiu: primărie, județ și comune

Mai multă stabilitate pentru bugetele locale

Dacă impozitul pe venit rămâne integral la nivel local, Primăria municipiului Giurgiu, Consiliul Județean și primăriile din județ ar avea:

• o previzibilitate mai mare a veniturilor proprii;
• șanse sporite de a planifica pe termen mai lung investițiile în infrastructură, educație, sănătate sau servicii publice.

Pentru municipiul Giurgiu, unde o parte importantă a veniturilor vine din impozitele pe salarii și activități economice locale, menținerea impozitului pe venit la nivelul orașului poate însemna:

• resurse suplimentare pentru proiecte de mobilitate, modernizarea școlilor și grădinițelor, investiții în termoficare și iluminat public;
• mai puțină dependență de alocările ocazionale de la București.

Atenție pentru comunele cu venituri reduse

Pe de altă parte, pentru comunele mai mici din județ, care nu au baze fiscale consistente (puține firme, populație redusă, nivel mai mic al veniturilor), discuțiile despre reducerea sumei de TVA destinate echilibrării sunt esențiale.

Fondul de solidaritate național, la care contribuie mai mult localitățile cu venituri ridicate, are menirea de a corecta aceste dezechilibre. Pentru Giurgiu rural, modul în care va fi calibrat acest fond poate face diferența între:

• un buget care acoperă cheltuielile de bază plus câteva investiții;
• sau un buget care abia reușește să susțină funcționarea curentă (salarii, utilități, întreținere).

Obiectivul Guvernului: buget local mai solid, deficit național mai mic

Echilibru între nevoile comunităților și disciplina bugetară

Executivul își propune ca, prin aceste schimbări, să atingă două obiective simultan:

1. Consolidarea autonomiei financiare a autorităților locale, prin venituri mai predictibile și mai mari la nivel local;
2. Reducerea deficitului bugetar și a dependenței de bani de la bugetul central, în linie cu angajamentele asumate de România la nivel european.

Grupul de lucru tehnic format la nivelul Guvernului are termen să vină cu propuneri clare care să fie incluse în proiectul bugetului de stat pe 2026:

• nivelul exact al cotelor;
• eventualele modificări ale formulelor de echilibrare;
• impactul asupra fiecărui tip de UAT (municipii, orașe, comune, consilii județene).

Ce urmează în lunile viitoare

Continuarea negocierilor cu autoritățile locale

Procesul este abia la început. După ce Ministerul Finanțelor finalizează simulările, Guvernul va relua consultările cu:

• asociațiile orașelor și municipiilor;
• asociația comunelor;
• consiliile județene.

În funcție de negocieri, regulile finale de repartizare a banilor către primării vor fi incluse în legea bugetului de stat pe 2026, care urmează să fie trimisă în Parlament.

De ce ar trebui să urmărească giurgiuvenii acest subiect

Pentru cititorii „azi în Giurgiu”, aceste discuții nu sunt doar o temă tehnică de finanțe publice. Ele influențează direct:

• cât se va investi în străzi, iluminat, spații verzi sau utilități;
• cât de repede pot fi demarate sau terminate proiectele locale (școli reabilitate, drumuri modernizate, servicii sociale);
• cât de dependentă va fi administrația locală de decizii luate la București.

Pe măsură ce apar noi informații despre forma finală a bugetului și impactul concret asupra municipiului Giurgiu și localităților din județ, vom reveni cu explicații și analize aplicate la nivel local.